Bram Stoker, autorul uneia dintre cele mai populare cărți din toate timpurile

Bram Stoker (8 noiembrie 1847, Irlanda – 20 aprilie 1912, Regatul Unit) este nimeni altul decât autorul emblematicului roman „Dracula”, una dintre cele mai populare cărți din toate timpurile.

Atunci când a scris „Dracula” (roman pe care l-a publicat în 1897 în 418 pagini), Stoker s-a inspirat probabil în crearea subiectului de la scriitorul și documentaristul maghiar Armin Vambery (1832 – 1913) care călătorise și explorase destul de mult zona Carpaților.

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

Cei doi s-au întâlnit la un moment dat pe la sfârșitul secolului al 19-lea, în urma întâlnirii cu Vambery, Stoker fiind foarte impresionat și fascinat de poveștile pe care le auzise. „Dracula” a fost rezultatul unei documentări îndelungi de 7 ani a folclorului european și poveștilor cu vampiri.

Documentările finale pentru Dracula

În vara anului 1890, Bram Stoker, atunci în vârstă de 45 de ani, a intrat entuziast în Biblioteca din Whitby, Anglia, și a cerut să i se dea cartea cu numele „Conții Principatelor Țării Românești și Moldovei” scrisă de William Wilkinson. O carte rară. Administratorii bibliotecii nici măcar nu făcuseră cunoscut faptul că o posedă. Aveau acces la ea doar cei care o cereau. În momentul în care i s-a adus titlul dorit, Stoker a fost interesat de o mică parte de conținut din interiorul cărții, și-a notat informațiile respective, după care a returnat volumul bibliotecarului și a plecat.

S-a oprit apoi la Muzeul Whitby, a studiat mai multe hărți și a creat un traseu care pornea din centrul Londrei și se termina undeva în sălbăticia unor munți din România. Stoker știa dinainte coordonatele exacte, dar în momentul în care a revizuit traseul, i-au fost confirmate datele pe care le cunoștea deja. A urmat o altă serie de investigații despre o navă cu pânze plecată dintr-un port din estul Europei și care avea la bord o încărcătură misterioasă – niște lăzi de pământ  – și pe care fusese văzut bântuind un câine negru. Deschizându-și jurnalul, s-a îndreptat către informațiile pe care le notase la bibliotecă – și anume Dracula în limba valahă înseamnă DIAVOLUL. Valahii erau obișnuiți să dea acest nume de familie oricărei persoane care se făcea remarcată fie prin curaj, acțiuni crude sau viclenie.

Întâlnirea cu Vambery

Cu patru luni înaintea acestui episod, Bram Stoker avusese o întâlnire cu amicul său, scriitorul maghiar Arminius Vambery care-i povestise despre cartea pe care Stoker o ceruse la bibliotecă. Tot Vambery i-a sugerat și ce bibliotecă să viziteze. Această informație era de fapt o ultimă piesă dintr-un întreg puzzle vechi de zeci de ani, o poveste care începea să prindă contur. Pe o altă pagină a însemnărilor sale, numele Contelui Wampyr fusese recent tăiat și înlocuit cu Contele Dracula, astfel că pasul în care ajunsese Stoker cu documentarea sa făcea ca totul să aibă sens.
Atunci când Bram Stoker și-a scris romanul, prefața originală, care a fost publicată în Makt Myrkanna, versiunea islandeză a poveștii, includea acest pasaj: sunt destul de convins că evenimentele descrise aici au avut loc cu adevărat, deși totul pare de necrezut și de neînțeles la prima vedere. Și mai sunt convins și de faptul că trebuie să rămână, într-o oarecare măsură, de neînțeles.

În aceeași prefață, Stoker a susținut că personajele din romanul său erau reale. „Atât Jonathan Harker, cât și soția lui (care este o femeie cu caracter) și dr. Seward sunt prietenii mei și niciodată nu m-am îndoit că au spus adevărul…”

Stoker a fost nevoit să modifice textul cărții

Atunci când a scris „Dracula”, Bram Stoker nu a intenționat ca povestea romanului să fie prezentată drept ficțiune. Intenția lui era să o prezinte sub forma unui avertisment asupra unui pericol și un rău reale, însă îngrijorat de impactul unei astfel de povești promovată ca fiind adevărată, editorul său, Otto Kyllman, de la Archibald Constable & Company, a returnat manuscrisul pe care scrisese mare: NU! După care a adăugat că Londra încă se recupera după o serie de crime oribile ce avuseseră loc în Whitechapel, ucigașul fiind încă în libertate, iar publicarea unei astfel de povești risca declanșarea unei panici în masă. Ar trebui făcute niște modificări. Ar trebui să apară elemente noi. Ori este publicată ca ficțiune sau deloc, a scris editorul.

Romanul a fost lansat pe 26 mai 1897, iar primele 101 pagini fuseseră modificate, epilogul scurtat și finalul schimbat. Soarta lui Dracula era alta decât cea pe care o stabilise Staker în prima variantă. Dispăruseră zeci de mii de cuvinte.

Manuscrisul original, găsit în mod misterios în SUA

În anii 1980, manuscrisul original al romanului Dracula a fost descoperit într-un hambar din nord-vestul Pennsylvaniei. Nu a avut nimeni nicio idee cum s-a întâmplat să traverseze Atlanticul. Manuscrisul, deținut acum de cofondatorul Microsoft, Paul Allen, începe la pagina 102. Călătoria lui Jonathan Harker, despre care se credea odată a fi constituit începutul poveștii, a avut loc de fapt în toiul acțiunii. Scriitorii și criticii literari și-au pus, inevitabil, întrebarea: ce era scris în primele 101 pagini? Oare ce a fost considerat a fi prea real, prea înspăimântător astfel încât să nu poată fi publicat?

Dar Bram Stoker lăsase indicii. Unele dintre acestea au fost găsite într-o primă ediție recent tradusă a romanului Dracula, intitulată Makt Myrkranna sau Puterea întunericului. În prima sa ediție, Bram și-a lăsat intactă nu doar prefața, ci și părți din povestea sa originală. Alte indicii au putut fi descoperite în nuvela Oaspetele lui Dracula, al cărei text se știe că a fost o porțiune eliminată din scrierea originală. Au existat, de asemenea, notele lăsate de scriitor, jurnalele lui și alte prime ediții lansate în toată lumea. Chiar dacă nu a reușit să-și spună povestea într-un singur roman, Bram Stoker a răspândit-o în alte moduri iar aceasta, precum celebrul său vampir, nu a murit niciodată, doar a dormit și a așteptat să fie descoperită și descifrată.

Ce trebuie să știi despre Bram Stoker?

Bram Stoker s-a născut în 1847 la Dublin și a murit în 1912 la Londra. Absolvent al unui colegiu de matematică, Stoker a fost, în primii ani ai carierei sale, funcționar la Castelul din Dublin. În scurt timp, a început să se dedice și scrisului, devenind critic de teatru la un ziar local. După ce a scris o cronică favorabilă despre actorul Henri Irving, acesta i-a devenit bun prieten și prin intermediul său l-a cunoscut pe Theodore Roosevelt, președintele SUA. A fost auditor la Societatea Istorică a Colegiului din Dublin și președinte al Societății Filozofice Universitare, unde a prezentat cu succes lucrarea Senstationalism in Fiction and Society. Prima sa lucrare importantă a apărut în 1876, The Duties of Clerks of Petty Sessions in Ireland, o carte de non-ficțiune care a rămas până în prezent o operă de referință.

Bram Stoker a scris 13 romane, o serie de nuvele incluse în trei colecții și, de asemenea, mai multe povestiri. Genul acestora include gotic horror, fantezie, aventură, comedie și romantism. Stoker a mai scris articole și două volume de memorii.

Bram Stoker a încetat din viață pe 20 aprilie 1912 la Londra, după ce a suferit mai multe accidente vasculare.

Sursa:

https://time.com/5411826/bram-stoker-dracula-history/

Vă mai recomandăm să citiți și:

IMAGINI EXCLUSIVE – Cum arată Bucureștiul, Castelul Corvinilor și Dracula prin ochii Inteligenței Artificiale?

Christopher Lee, cel mai bun Dracula al tuturor timpurilor

Adevăratul castel al lui Dracula, vampirul fictiv al lui Bram Stoker

Epidemia mortală din Irlanda care l-a adus la viață pe Dracula